CHOCOLATE CHIP COOKIES CU UNT SARAT

Conform principiului "procrastinam, procrastinam, da' pana cand?" iata ca a venit vremea sa scriu din nou pe blog dupa o bine meritata pauza de vreo luna, timp in care am dat o tura culinara pe la Roma (courtesy of the lovely wife, cadou de ziua mea), o alta pe la Cluj (unde am imbinat pasiunea pentru Iron Maiden cu cea pentru bunatatile locului), am primit cadouri foarte, da' foarte dragute care mi-au facut mai usoara trecera de partea gresita a lui 35, am gatit prima oara cu trufe romanesti, primite fresh de la padure, am facut balmoș, pui indian si nenumarate gratare, si, desigur, am mai facut o groaza de inghetate, care mai de care mai reci si mai delicioase :))

Desigur ca o sa incerc sa va povestesc despre toate cele de mai sus (poate mai putin despre inghetatele alea, ca sa nu ma acuzati de manierism estival :)), dar pentru ca ati fost rabdatori cu lenea mea, pentru inceput vreau sa va omenesc virtual cu niste cookies absolut geniale, foarte usor de facut si degraba datatoare de orgasme culinare :)

Practic, aceste cookies sunt epitomia fursecului, cum ar spune englezu', iar pana acum standardul meu de calitate in materie era dat de chocolate chips cookie-urile de la Starbucks, dar de cand am dat peste reteta asta la prietenul Lebovitz pe site, mi-am schimbat brusc sistemul de referinta. Fata de retetele clasice de chocolate chip cookies, cea de fata are la baza untul sarat, unt care la noi se gaseste destul de rar, asa ca tot la sugestia lui Lebovitz am improvizat cu unt normal omenit cu fleur de sel, ceea ce va doresc si voua, deoarece acest tip de sare marina artizanala da un nou sens expresiei "ca sarea in bucate".

Ingrediente (pt 24 de cookies)
- 180g de faina
- 100g de alune si migdale, neprajite si curatate de coaja (cam o mana din fiecare, amestecate)
- 200g de ciocolata (eu am folosit ciocolata premium tip Horeca de la Metro, care este excelenta)
- 100g de zahar alb
- 110g de zahar brun
- 115g de unt (la temperatura camerei)
- 1 ou maricel (la temperatura camerei)
- 1/2 lingurita de praf de copt
- 1/2 lingurita de fleur de sel (gasiti la Oliviers & Co, la Ki-Life sau pe la delicaterii sau magazine naturiste online)
- 1/2 lingurita de esenta de vanilie

Preparare (30 min + 15 min de pregatire)
- pentru inceput, prajiti alunele si migdalele pt cca 10 min la cuptorul incalzit la 180-200C (daca aveti cuptor cu convectie, reduceti timpul cu 2-3 min) si lasati-le sa se raceasca pana pregatiti celelalte ingrediente
- in bolul mixerului (sau in orice bol mai mare) frecati untul cu zaharul, oul si esenta de vanilie pana obtineti o crema fluffy (nu insistati foarte tare, ca nu vreti sa faceti spuma de unt, ci doar o crema usor aerata)
- transferati crema intr-un bol mare si apoi incorporati faina (amestecata in prealabil cu praful de copt si cu sarea) amestecand cu o lingura de lemn pana obtineti o compozitie omogena
- adaugati ciocolata taiata grosier si mixul de alune si migdale, ciopartite si ele putin si amestecati pana se incorporeaza cum trebuie, dupa care acoperiti bolul cu folie si lasati-l la frigider min 2-3 ore, sa se intareasca
- preincalziti cuptorul la 180C, tapetati doua tavi de cuptor cu pergament sau cu foaie de silicon termorezistenta si incepeti sa formati fursecurile
- cu o lingura luati suficient aluat cat sa formati un guguloi de dimensiunile unei mingi de ping pong, masati-l pana se aseaza cuminte in forma de sfera (desi la inceput aluatul e cam bocna, untul se va topi putin de la caldura mainilor si guguloaiele vor deveni usor de format) si repetati miscarea pana ce rezolvati tot aluatul, care este suficient pentru exact 24 de guguloaie, cate 12 pe fiecare tava, 3 randuri a cate 4 guguloaie (asta ca sa nu ziceti ca nu fac full disclosure :))
- cu podul palmei presati fiecare guguloi pana se aplatizeaza, aranjand putin si eventualele alune razlete care ar incerca sa paraseasca incinta in timpul acestei manevre
- bagati tavile la cuptor pentru 10 min (la jumatatea perioadei rotiti tavile intre ele si in jurul propriei axe verticale, astfel incat fursecurile sa se coaca uniform)
- scoateti pe rand cate o tava si cu dosul unei spatule de lemn presati putin fiecare fursec in parte, pentru a le obtine cat mai plate si astfel mai consistente, mai chewy
- mai lasati tavile la cuptor inca 3-4 min, pana ce fursecurile se rumenesc usor pe deasupra, dupa care scoateti-le si lasati-le la racit cam 15-20 de min, de preferinta  afara, si asta nu neaparat din cauza temperaturii, ci mai ales a mirosului de hot cookies, care e atat de tentant incat riscati sa va ardeti la limba :))
- serviti cu moderatie, nu mai mult de doua cookies in acelasi timp, cate unul in fiecare mana :)

Enjoy!

TODAY!!! :)

[image source] 

INGHETATA THAILANDEZA DE LYCHEE SI LAPTE DE COCOS

Desi imi propusesem s-o las putin mai moale cu inghetatele si sorbeturile, daca nu in the real life macar aici, pe blog, iata ca n-am avut de ales si a trebuit sa ma recunosc invins again de adictia prea mare fata de masina de inghetata si de minunatiile care ies din ea, astfel incat si azi, in loc de o reteta provensala de dorada en papillote pe care ma straduiesc de nu stiu cand sa v-o povestesc, o sa aveti parte tot de o inghetata, so shoot me (or not :))

Tehnic vorbind, fiind bazata exclusiv pe fructe, inghetata de fata este mai degraba un sorbet, neavand lapte si oua, dar practic, tinand cont ca laptele de cocos suplineste bine laptele integral la capitolul grasimi, o putem considera a fi inghetata, mai ales ca produsul final este cat se poate de cremos (si delicios, dar asta se intelegea deja direct din titlu :))

Trebuie sa va marturisesc plin de mandrie proletara ca reteta de fata nu e luata din nicio carte ci este rodul imaginatiei mele la ceas de seara, cand cautand pe rafturile din pivnita ciocolata menajera in vederea efectuarii unui alt sorbet, de ciocolata, rom si cocos (dar despre asta alta data, ca de abia in seara asta o sa-l congelez) am dat peste o conserva cu lychee in sirop si peste inca una de lapte de cocos, asa ca am schimbat planul din mers si inca ma felicit pentru asta.

Daca ati mancat vreodata lychee (proaspete sau in sirop), atunci cu siguranta v-a ramas in minte gustul lor dulce acrisor, foarte fresh si racoritor, care mie imi aduce aminte instant de Thailanda, unde primeam in fiecare dimineata cate un castron de lychee fresh pe care le savuram pe malul marii, la umbra palmierilor, dar sa nu divagam :)).

Combinati acum acest gust minunat cu cel de lapte de cocos indulcit cu zahar pudra (sa se dizolve mai usor la rece), adaugati si niste suc de lime pentru un extra kick si o sa vedeti de ce aceasta inghetata a urcat brusc in pe locul doi in topul preferintelor mele, dupa inghetata de lavanda si miere, care deocamdata conduce detasat.

Ingrediente (pentru cca 1 litru de inghetata)
- 1 cutie de lychee in sirop (de la orice supermarket, are cca 565g si costa in jur de 10-12 lei)
- 1 cutie de lapte de cocos de 400g (cautati un lapte de cocos cat mai natural, doar cu cocos si apa, deoarece multe, inclusiv cel de la Mega Image, au tot felul de aditivi, amelioratori si alte chestii nasoale in compozitie; gasiti la Ki-Life, la Pukka, la Bio Goods sau la unul din multele magazine online de produse bio, cu pret intre 9 si 16 lei)
- 100g de zahar pudra
- zeama de la un lime (puteti adauga si mai mult daca o vreti mai acrisoara)
[Note to self: data viitoare pun si niste lemon grass, sa vedem ce iese :))]

Pregatire (5 min + 35 min in masina de inghetata)
- amestecati intr-un blender toate ingredientele (lycheele le puneti cu tot cu siropul in care au stat in cutie) pana se transforma in suc [NOTA: daca le puteti tine in frigider cateva ore inainte de a le prepara, cu atat mai bine]
- stercurati mixul printr-o sita deasa, ca sa separati cojitele fine care sunt in interiorul lycheelor si mai ajustati dupa gust cu zahar sau cu suc de lime, amestecand bine cu un tel
- congelati mixul in masina de inghetata pentru cca 35 de min si si veti obtine o inghetata soft absolut senzationala (daca o doriti mai ferma, ca sa puteti face perfect scoops din ea, mai lasati-o la congelator intr-o casoleta inca vreo doua ore)

Enjoy!

SORBET DE PEPENE ROSU (CU SAMBURI DE CIOCOLATA)

Dintre toate inghetatele si sorbeturile ilustrate cu fotografii in The Perfect Scoop acest sorbet de pepene rosu este de departe cel mai impresionant din punct de vedere vizual, deoarece gaselnita cu chipsurile de ciocolata pe post de seminte de pepene este absolut geniala, iluzia produsa fiind aproape perfecta.

Deoarece pepenele rosu contine foarte mult lichid, aceasta reteta este perfecta si pentru popsicles (inghetata pe bat, forma sub care de altfel apare si in ilustratia din carte), insa deoarece n-am inca forme de popsicles (promit ca-mi iau de la Ikea in weekend), am mers pe varianta clasica, de sorbet.

Ce este foarte interesant la reteta de fata este faptul ca sucul de pepene congelat in masina de inghetata isi reconstituie forma solida intr-un mod foarte apropiat de pepenele din care a provenit, practic aratand exact ca un miez de pepene maruntit putin cu o furculita.

Ingrediente (pentru cca 1 litru de sorbet)
- 750ml de suc de pepene rosu (se obtine dintr-o bucata de cca 1.5kg de pepene, cat mai dulce)
- 100g de zahar
- 1 lingura de suc de lime (eu am folosit un suc de lime 100% natural, la sticluta de plastic, de la Mega Image)
- 1 - 2 linguri de vodka sau de rom alb (optional; eu am folosit rom alb)
- 1 pinch de sare
- 1-2 linguri de chipsuri de ciocolata (de la Metro sau Real; eu am folosit chipsuri de ciocolata belgiana Callebaut pe care le-am primit cadou de la Monica, prilej cu care vreau sa-i multumesc din nou :))

Preparare (10 min + 25 de min in masina de inghetata)
- taiati pepenele in bucati si curatati-l de seminte, apoi pasati-l in blender impreuna cu celelalte ingrediente (mai putin chipsurile de ciocolata)
- strecurati prin sita deasa sucul obtinut (o sa descoperiti astfel si cele cateva seminte care v-au scapat cand l-ati curatat :)) si congelati-l apoi in masina de inghetata pentru cca 20-25 de min (ca fapt divers, am constatat ca acest sorbet a inghetat cel mai repede dintre toate cele pe care le-am facut pana acum)
- cu 5 min inainte de terminarea timpului de congelare adaugati chipsurile de ciocolata, dupa care transferati sorbetul la congelator pentru cca 2 ore, ca sa se intareasca mai bine, si apoi serviti-l stropit cu putina zeama de lime

Enjoy!

SORBET DE ZMEURA SI VIN ROSÉ

Pentru cei care au deschis televizoarele mai tarziu si n-au citit posturile anterioare, sorbetul este un tip de desert inghetat care nu contine oua, lapte sau frisca lichida, fiind pe cat de usor de facut, pe atat de racorors.  Practic, reducand la maxim explicatiile, sorbetul reprezinta fructe pasate cu zahar, strecurate prin sita deasa (daca au seminte) si apoi congelate in masina de inghetata.

Reteta de fata ii apartine, desigur, tot maestrului David Lebovitz si are marele avantaj de a combina doua dintre pasiunile mele, si anume vinul rosé si masina de inghetata, rezultatul fiind absolut spectaculos, racoritor ca un șpriț de vara din ala adevarat, cu sifon, si in acelasi timp atat de aromat incat imi ploua-n gura chiar acum, numai cand ma gandesc la ce gust minunat poate sa aiba, cea mai apropiata comparatie care-mi vine-n minte fiind o combinatie de sangria cu spuma de zmeura.

Si daca totusi insistati sa nu va luati masina de inghetata, vestea buna e ca puteti face acest sorbet si fara, doar ca va trebui sa amestecati cu o furculita sau cu un tel in casoleta pusa la congelator cam din 45 in 45 de minute la inceput si apoi mai des, din 20 in 20 de minute timp de 3-4 ore, ca sa spargeti acele de gheata care se formeaza.

Ingrediente (pt cca 1 litru de sorbet):
- 500g de zmeura cat mai coapta (inca se mai gaseste pe la piata, asa ca nu ratati ocazia)
- 500ml de vin rosé, de prefreinta demisec sau sec (eu am folosit Terra Romana si s-a potrivit perfect cu zmeura)
- 150g zahar
- 2 linguri de zeama de lamaie sau lime

Preparare (10 min + 1 ore de racire + 30 min de congelare) 
- spalati zmeura intr-o sita (usor, sa n-o zdrobiti si sa pierdeti sucul prin chiuveta) apoi pasati-o in blender sau cu mixerul vertical pana se transforma in pulpa

- strecurati pulpa prin sita deasa ca sa o separati de seminte (acest pas nu e neaparat necesar, doar ca eu unul prefer sorbetul cat mai fin, fara seminte prin el) si amestecati-o cu zeama de lamaie sau lime
- intre timp turnati vinul intr-o cratita, adaugati zaharul si dati la foc mediu pana ce acesta se dizolva si apoi mai lasati 2-3 min la foc mic sa bolboroseasca usor

- amestecati intr-un bol piureul de zmeura cu vinul, raciti bine amestecul (mai intai la baie de gheata, si apoi la frigider, min 1 ora, dar sa tineti cont ca e cu atat mai bine cu cat e mai rece)
- congelati in masina de inghetata pt cca 30 min (deoarece contine si alcool, amestecul se va ingheta mai greu si va trebui lasat min 2 ore la congelator dupa ce e scos din masina, cat sa se intareasca bine)

- pentru un efect artistic, serviti-l in pahare de vin, eventual alaturi de cateva boabe de zmeura proaspata sau de niste boabe de struguri :)

Enjoy!

TABBOULEH, SALATA ORIENTALA DE PATRUNJEL

Tinand cont de pasiunea teribila pentru inghetata care m-a cuprins in ultima vreme, de cand mi-a sosit masina Cuisinart, vreau sa va spun ca am rezistat cu greu tentatiei de a mai posta inca doua - trei retete de inghetata si sorbet pe care le-am prestat recent, dar va promit ca ma voi revansa cat de curand cu o reteta de sorbet de zmeura si vin roze si cu una de inghetata geniala de branza Roquefort si miere (pe care a facut-o recent si Dan, dar deoarece avem viziuni diferite asupra ei, o sa va povestesc si eu despre ea).

Pana atunci insa, va rog sa va bucurati de tabbouleh, aceasta salata orientala minunata, care este atat de buna si de simplu de preparat in versiunea facuta in casa incat probabil ca n-o s-o mai cumpar niciodata ready made for take away (desi la Nasser e chiar foarte ok).

Si pentru ca sunt destul de in urma cu timpul liber in perioada asta, n-o sa ma lungesc prea tare cu introducerea si o sa trec direct la fapte.

Ingrediente (pentru cca 6 pers)
- 5 legaturi de patrunjel proaspat
- 1 legatura de menta proaspata
- 1 ceapa rosie medie
- 3-4 rosii coapte bine
- 80g de bulgur (cca 1 ceasca de cafea) [NOTA: bulgurul arata ca un couscous, fiind format din cereale zdrobite si prefierte si il gasiti la orice bacanie arabeasca, la magazinele cu produse eco sau naturiste si chiar la Mega Image]
- zeama de la o lamaie
- ulei de masline
- sare
- optional: un pinch de scortisoara, ienibahar sau piper (eu n-am pus, dar sigur pun data viitoare :))

Preparare (10 min + 1 ora de pregatire)
- mai intai tocati rosiile in bucatele de 1-2 cm si amestecati-le (impreuna cu sucul) cu bulgurul intr-o cutie de plastic cu capac pe care o bagati apoi la frigider pentru cca 1 ora (recomandabil e s-o lasati 2 ore, dar eu am verificat ambele variante si rezultatul final a fost identic)
- cat se inmoaie bulgurul in sucul de rosii, spalati patrunjelul si menta, desprindeti-le frunzele de pe tulpini si apoi tocati-le marunt (menta poate fi tocata si putin mai mare, dar patrunjelul trebuie maruntit bine) si puneti-le intr-un bol de salata
- tocati marunt ceapa rosie si puneti-o in acelasi bol
- dupa ce s-a inmuiat bulgurul (mai bine verificati-l ca sa fiti siguri, ar trebui sa nu scrasneasca in dinti, ci sa aiba consistenta orezului fiert tare sau a pastelor fierte al dente; daca inca e prea crocant, mai lasati-l putin la frigider) turnati-l peste patrunjel, menta si ceapa si amestecati bine toate ingredientele
- adaugati zeama de lamaie si uleiul de masline, amestecati si apoi sarati putin, dupa gust (reteta originala se face fara sare, dar eu a observat ca putina sare ii scoate in evidenta aromele mult mai bine)
- serviti salata tabbouleh ca starter, alaturi de hummus si mutabbal, pe care le-ati facut tot voi, evident :))

Enjoy!

INGHETATA DE LAVANDA SI MIERE

Mai intai de toate vreau sa va marturisesc ca sunt totally in love cu noua mea masina de inghetata Cuisinart, asa ca va avertizez ca s-ar putea sa mai urmeze multe alte retete, atat de genul celei de fata, de inghetata clasica, cremoasa si rich, cat si de genul celei anterioare, de sorbet racoros de fructe, asta si ca sa va conving ca merita sa va luati si voi masina de inghetata, caci altfel nici nu stiti ce pierdeti, seriously.

Mai apoi trebuie sa va spun ca aceasta reteta nu era in planul meu imediat (aveam pe lista de asteptare alte retete din cartea lui David Lebovitz, precum mint chocolate chips ice cream sau Roquefort and honey ice cream), dar e vina lui Mazi ca atunci cand a venit sa share with the group din stridiile primite cadou de la pufuletii Gusto mi-a fluturat prin fata ochilor un pachetel de lavanda culinara din care am cersit si eu cu ochi lacramosi ca de Bambi fo' 4 linguri, care, ca sa vezi, s-au nimerit sa fie exact la fix cat sa iasa minunatia de inghetata despre care o sa va povestesc in cele ce urmeaza. :)

Deoarece presupun ca ati citit postul anterior, nu va mai fac acum intreaga teorie a masinii de inghetata si a necesitatii imediate de a va cumpara si voi una, doar vreau sa va mai spun ca de cand am inceput sa ma joc cu masina mea trec din epifanie in epifanie, aceasta inghetata de miere cu lavanda fiind by far cea mai buna inghetata pe care am mancat-o eu pana acum, ever (ever, am zis! :))

Singura hiba reala a acestei inghetate a fost aceea ca s-a terminat prea repede, motiv pentru care promit solemn s-o repet cat de curand, adica imediat ce-mi soseste comanda de lavanda alimentara din UK, ca Mazi nu cred ca mai are dupa ce i-a facut biscuiti lui Cookie :)). Si daca tot suntem la capitolul de promisiuni si pentru ca ieri a fost ziua lui Cookie (LMA again, dear! :)), vreau sa ii dedic aceasta reteta si s-o pun solemn in fruntea listei de asteptare la noua tura, mai ales ca planul secret era ca aceasta inghetata sa fie un fel de b-day present, da' n-a avut noroc, ca a fost mancata fara mila in timp record. :) (sincer, de abia am mai reusit sa mai scrapuiesc de pe fundul cutiei cat sa-mi iasa de o poza glorioasa de final, si de aia am pus si floarea, sa distrag atentia ca bila de inghetata din planul doi este de fapt o chestie chinuita, formata din leftovers :)))

Ingrediente (pentru cca 1 litru de inghetata)

- 4 linguri (cca 8g) de lavanda uscata, alimentara (daca n-aveti noroc sa va dea si voua Mazi, atunci  puteti comanda exact aceeasi marca de la DaisyShop; eu am comandat deja 4 pachete x 60g care cu tot cu livrare m-au costat 97 de lei, un pret foarte decent pe care l-am platit prin PayPal) [NOTA: sa nu incercati sa folositi lavanda cosmetica sau din aceea din potpourri-uri, ca most likely e tratata cu tot felul de pesticide sau e plina de impuritati, nefiind destinata consumului, ci doar moliilor de prin dulapuri :)]
- 8 linguri (125ml) de miere de calitate (eu am folosit o combinatie fifty-fifty de miere de lavanda, luata de la Gala, magazinul minunat cu delicatese portugheze de la Piata Floreasca, si de miere de tei, luata de la Mega Image)
- 375ml de lapte integral (eu am folosit Zuzu)
- 375ml de smantana lichida (eu am folosit Dorna cu 32% grasime)
- 5 galbenusuri de oua (de preferat cat mai proaspete si daca e posibil, de la niste gaini fericite, crescute la sol cu graunte; eu am folosit oua XXL bio de la Mega Image)
- 50g de zahar
- un pinch de sare (eu am folosit fleur de sel, ca este mai delicata; la noi gasiti aceasta sare speciala la Gala, la Oliviers&Co sau la Petit Heritage)

Preparare (90 de minute + o noapte la frigider, sa se infuzeze bine lavanda)
- turnati mierea intr-un ibric, adaugati doua linguri de lavanda si incalziti la foc mic pana cand mierea devine lichida, dupa care lasati-o cca 1 ora sa se raceasca si sa se infuzeze cu aromele din florile uscate de lavanda
- cand mierea s-a racit, turnati smantana lichida intr-un bol si apoi strecurati si mierea (care acum e mult mai lichida) printr-o sita deasa in bolul respectiv, apasand bine cu o lingura de lemn, cat sa iasa aromele din florile de lavanda

- puneti laptele impreuna cu zaharul si cu sarea intr-o cratita medie si incalziti la foc potrivit pana se dizolva zaharul (atentie sa nu inceapa sa fiarba laptele si sa dea in foc)
- intr-un alt bol bateti cele 5 galbenusuri de ou si turnati progresiv laptele cald peste ele, amestecand permanent cu telul, sa se omogenizeze (aici laptele nu trebuie sa fie prea fierbinte, caci altfel veti obtine omleta in loc crema :))
- transferati inapoi in cratita amestecul de oua cu lapte si puneti-l pe aragaz la foc mediu, amestecand permanent cca 2-3 min, pana cand acesta se transforma in crema (amestecati cu atentie si nu lasati crema se lipeasca de fundul cratitei sau sa se gateasca prea tare; in momentul in care vedeti ca a inceput sa se ingroase, opriti imediat focul)

- strecurati crema prin sita deasa peste smantana amestecata cu mierea infuzata si adaugati si restul de flori de lavanda
- pregatiti o baie de gheata (cuburi de gheata in putina apa rece, cat sa pluteasca) intr-un bol mai mare si apoi amestecati in bolul cu crema pana ce aceasta se raceste, dupa care transferati-o intr-o cutie cu capac etans si lasati-o la frigider peste noapte

- a doua zi strecurati din nou amestecul de inghetata (apasand iar peste florile de lavanda, sa le extrageti si ultima picatura de esenta aromata) si apoi transferati-l in masina de inghetata, unde dupa vreo 25-30 min (pentru perioada exacta folositi indicatiile cu care a venit masina) se va transforma in cea mai minunata inghetata de care ati avut parte vreodata (parol! :))

- la finalul procesului de congelare, inghetata va avea o consistenta destul de moale, asa ca daca vreti sa fie mai ferma va trebui sa o mai tineti la congelator inca vreo 2 ore, desi e posibil sa nu rezistati ispitei de a o rezolva pe loc, asa soft cum a iesit :))
- o puteti servi simpla sau cu un strop de condimento balsamico cu smochine, de la Oliviers &Co (merge brici, am incercat :))

Enjoy!