duminică, 22 mai 2011

DISCOVERING ZÜRICH - PARTEA A TREIA

A treia zi in Zürich a inceput fara breakfast la hotel, deoarece urma sa mergem pe varful muntelui Uetliberg care strajuieste orasul si sa luam micul dejun la restaurantul Uto Klum, aflat la 871m altitudine.

Uetliberg este pentru Zürich cam cum este Tampa pentru Brasov, fiind un munte nu foarte inalt, frumos impadurit, cu o antena mare pe el si exact la marginea orasului, asemanarile oprindu-se aici, deoarece a compara un munte din Elvetia, fie el si mai micut, cu unul de la noi e ca si cum ai compara un ceas elvetian cu un desteptator facut la uzinele Precizia :)).  Zona in sine este considerata plamanul orasului, accesul cu autovehicule (in afara de cele de marfa, cu program strict) fiind restrictionat, publicul avand insa la dispozitie un tren electric elegant, cu program de metrou.

Din pacate, dupa cum puteti vedea in pozele de mai jos, vremea n-a tinut cu noi si in loc sa vedem o minunata panorama a orasului am vazut norii de aproape si ploaia transformandu-se in zapada sub ochii nostri.


Despre Uetliberg mai merita mentionat ca pe aleea de la gara pana la hotelul Uto Klum erau insirate planetele din sistemul solar la distanta si marimea proportionale fata de soare, la o scara de 1:1 miliard (1 metru insemna 1 milion de kilometri). Ca sa va faceti o idee mai buna, soarele era reprezentat de o sfera aurie de cca 1m in diametru, iar pamantul printr-o bila de rulment de cca 1cm in diametru, incastrata intr-un cub mic de sticla)

In fine, micul dejun in sine n-a fost spectaculos, fiind oarecum in standardul oricarui hotel de 3 stele, insa paharele de prosecco (repet, bun obicei :)) si selectia generoasa de branzeturi elvetiene au salvat dimineata. :)
Dupa micul dejun ne-am intors in oras, unde de langa gara am luat un funicular pana pe platforma universitatii, de unde am admirat in fine panorama orasului, ce-i drept nu de la fel de sus ca si Uetliberg, dar macar de pe partea corecta a norilor. :)
De la panorama am luat-o usor la pas spre centru, unde ne-am oprit la celebra catedrala Fraumünster, sa admiram vitraliile facute de si mai celebrul Marc Chagall, dupa care am luat-o usor spre hotel, cu un stop pe la magazinele de delicatese de unde eu unul m-am intors cu traista plina de mirodenii, sare Maldon si fleur de sel de Camargue, sosuri ultra picante, frunze de kafir lime si galangal, si, o mica victorie personala, un set de tacamuri pentru melci, cu furculite mici si cu clesti de prins cochiliile.

Si pentru ca nu se putea sa plecam din Elvetia fara sa mancam un fondue (acest fel, culmea, nefiind prins in programul oficial), ne-am rezervat locuri la cina intr-o mica locanta traditionala din centrul vechi, unde ne-am delectat mai intai cu niste melci Bourguignon (in sos de unt cu usturoi, patrunjel si mirodenii) si apoi cu un fondue clasic, udat consistent cu bere locala.
In fine, a doua zi am plecat dis de dimineata spre Bucuresti cu Swiss-ul, unde de data asta am avut parte de locuri la business class, de unde parca si Alpii s-au vazut altfel, mai ales dupa cateva pahare de sampanie. :))
In concluzie, Zürichul a fost o destinatie placuta si surprinzatoare (cel putin pentru mine) si sincer, desi nu cred ca mi-as programa vreo vacanta extinsa in acest oras, un nou long weekend culinar n-ar fi deloc exclus, mai ales intr-o perioada mai calda.

Daca v-a inspirat povestea mea de calatorie si doriti sa incercati si voi minunile culinare si nu numai ale Zürichului, aveti la dispozitie informatiile de mai jos (sau mailul meu, pentru tips & tricks :)).

Zürich Tourism, Tourist Service in the Main Station, CH-8021 Zürich
General information:
Tel. +41 44 215 40 00; Fax +41 44 215 40 44; information@zuerich.com; www.zuerich.com
Hotel reservations:
Tel. +41 44 215 40 40; Fax +41 44 215 40 44; hotel@zuerich.com; www.zuerich.com/hotel

SWISS International Airlines
www.swiss.com, Bucharest – Zürich from € 164
Read also about their “SWISS Taste of Switzerland”-food concept.

Enjoy!

10 comentarii:

  1. Iti mai amintesti numele restaurantului unde ai mancat fondue ultima seara?

    RăspundețiȘtergere
  2. se numea Swiss Chuchi (http://www.hotel-adler.ch/)

    RăspundețiȘtergere
  3. Ufff,, stiu ca n-ai timp, dar totusi te invit cu mare drag sa raspunzi provocarii Dulce Romanie, pe care luna aceasta o gazduiesc pe blog-ul meu.. Ingredientele provocarii sunt menta si ciresele... 2 ingrediente pline de inspiratie, zic eu :). Multumesc anticipat Florin .. O zi frumoasa.

    RăspundețiȘtergere
  4. Antonina, sorry, dar de abia mai apuc sa postez aici pe blog... :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Inteleg Florin.. next time.. ;) intre timp incanta-ne si pe viitor ca si pana acum. toata cele bune !

    RăspundețiȘtergere
  6. Salut, îţi urmăresc blogul de multă vreme şi e foarte simpatic în afară de comparaţia între munţii din Elveţia şi cei din România.

    Munţii noştri sunt foarte ok, mai ales că i-a făcut Dumnezeu.
    Evident că Alpii sunt mai alpini, iar Carpaţii mai carpatini.

    Toate bune :)

    RăspundețiȘtergere
  7. @Archaeopteryx: eu nu ma refeream la ce a facut natura cu muntii ci mai degraba la ce n-a facut omul dupa aia, adica amenajari (trasee, poteci, semnalizare, refugii), curatenie, protectie (interzicerea accesului auto pentru limitarea poluarii), etc, etc :)

    RăspundețiȘtergere
  8. Stiam ca la alea te-ai referit, dar voiam sa nu lasi loc de echivoc :)

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...