marți, 20 septembrie 2011

GOMBOTI ARDELENESTI CU PRUNE

De cand ma stiu, pentru mine toamna este incarcata de sentimente contradictorii, atat mai putin placute, precum golul din stomac produs de inceperea scolii (pe care il am si acum cand aud de prima zi de scoala, nu stiu de ce, caci mi-a placut foarte mult la scoala, insa nu mi-a placut niciodata inceputul ei) sau nostalgia dupa zilele lungi si calduroase, de vara (v-am mai spus ca eu tin cu incalzirea globala si ca nu suport anotimpurile friguroase si depresive, nu?) cat si extrem de agreabile, acestea din urma legate aproape exclusiv de diversele minunatii culinare pe care parintii mei le faceau (si, slava Domnului, in mare parte inca le mai fac) in aceasta perioada.

Aici la loc de cinste stau mustul si vinul de casa facut de tata (desi culesul sau curatatul strugurilor e deja alta poveste, nu mi-a placut niciodata), zacusca de vinete (si mirosul ala de la mama din casa, de ardei copti si vinete perpelite la flacara), pastrama de oaie cu mamaliguta pripita, dreasa cu branza de burduf si jumari, placinta de dovleac cu scortisoara in foietaj subtire, dar mai ales gombotii cu prune, aceasta minunatie de desert ardelenesc facuti dupa o reteta de familie transmisa peste generatii, reteta pe care am reusit in fine s-o "culeg" de la mama si pe care va invit s-o descoperiti in cele ce urmeaza.

Practic, acesta este mai degraba un guest post featuring mama, deoarece rolul meu in toata povestea a fost mai degraba de ajutor in bucatarie (facut piata, tocat cartofii cu accesoriul de la Kitchen Aid, framantat aluatul, d'astea... :)) si de cronicar decat de coordonator de proiect, asa ca va rog sa aveti ingaduinta pentru anumite aproximari de cantitati si procedee care tin mai degraba de experienta de o viata si care cu greu pot fi translatate in cifre seci.

Ingrediente (pt 25-30 de gomboti)
- 1kg de cartofi rosii
- 200g de faina
- 2 linguri de gris
- 25-30 de prune brumarii (din acelea cu un fel de pudra albicioasa pe ele, foarte bine coapte, moi si dulci, nu acrisoare si tari)
- 300g de zahar tos (sau mai mult / mai putin, dupa gust)
- 1 plic de zahar vanilat
- 400g de pesmet
- ulei cat sa se umezeasca bine pesmetul, sa arate ca un nisip ud (cca 150-200ml, dar luati cantitatea doar ca referinta, important e feelingul, sa nu se imbacseasca de ulei pesmetul dar nici sa ramana prea uscat)
- 1 lingurita de sare
- optional: scortisoara si zahar pudra pentru ornat

Inainte de a trece la treaba, iata cateva tips & tricks de la mama:
- numarul si marimea gombotilor depinde de cat de mari sunt prunele (de preferinta se aleg prune mai mici si foarte coapte)
- daca prunele nu sunt bine coapte, ele se pot taia la un capat iar samburii se pot scoate usor cu o penseta; astfel prunele raman intregi si riscul de a se crapa gombotii la fiert din cauza lor este mai mic
- masina de tocat carne e importanta deoarece daca zdrobiti cartofii cu mixerul sau manual, pasta rezultata nu va fi la fel de buna (cred ca are de a face cu structura amidonului care se distruge la mixer si nu se formeaza cum trebuie la zdrobitul manual)
- aluatul din cartofi tinde sa se inmoaie destul de repede, asa ca trebuie pregatit in serii mai mici, exact cat puteti pune la fiert intr-o tura (puteti prepara insa toti cartofii tocati in acelasi timp fara probleme, doar dupa ce adaugati faina trebuie sa va miscati rapid)
- oala / cratita in care-i fierbeti nu trebuie sa fie foarte mare, deoarece gombotii de pe exterior se vor face mai greu si risca sa se crape stand atata in apa
- proportia de faina adaugata in cartofi este importanta, dar este destul de greu de setat intr-o reteta fixa, deoarece depinde de gradul de umezeala din cartofi; daca aluatul rezultat se va lipi rau, puteti sa mai adaugati faina, dar nu prea multa, caci gombotii vor iesi prea tari; pe de alta parte, daca e prea putina faina in aluat, acesta nu va avea suficienta elasticitate, iar gombotii se vor imprastia la fiert, deci in final toata treaba este mai degraba o chestiune de finete, de fler si, desigur, de suficienta practica, dar va garantez eu ca rezultatul final merita din plin tot timpul investit

Preparare (1 ora + 1 ora de pregatire):
- fierbeti cartofii in coaja (de preferinta cu o zi inainte) cat sa aiba timp sa se raceasca bine de tot
- incingeti uleiul intr-o cratita, apoi adaugati pesmetul amestecati permanent sa nu se arda; dupa ce pesmetul s-a rumenit putin (cca 1-2 min) stingeti focul, adaugati zaharul tos, amestecati bine si asteptati sa se raceasca, apoi adaugati zaharul vanilat si eventual putina scortisoara, dupa care transferati amestecul intr-un bol larg si putin adanc, la indemana langa aragaz, sa puteti tavali gombotii fierti imediat ce-i scoateti din apa
- desfaceti prunele, scoateti samburii si dati-le putin prin zahar (si scortisoara, daca vreti) la interior, chiar inainte de a pregati gombotii (daca le desfaceti prea devreme, vor lasa prea multa zeama, care poate crapa gombotii)
- dati cartofii (raciti bine si curatati de coaja in prealabil) prin masina de tocat (prin discul cu ochiuri mari), apoi adaugati sarea, grisul si faina (progresiv) si framantati un aluat potrivita ca textura, cat sa se poata modela relativ usor (el va fi totusi relativ lipicios)
- transferati aluatul pe un blat infainat si rulati-l intr-un sul, apoi taiati-l in bucati egale cam cat o nuca mai mare
- infainati-va palmele si turtiti cate o nuca de aluat, apoi puneti cate o pruna in mijloc si inchideti aluatul peste ea pana se formeaza o sfera, pe care o mai rotunjiti putin intre palme, cat sa arate frumos si sa se acopere eventualele crapaturi
- puneti o oala sau cratita medie (de 3-4 litri) cu apa la fiert, iar cand aceasta incepe sa clocoteasca reduceti focul la mediu si adaugati gombotii in serii de cate maxim 10-12 (nu se aglomereaza prea tare)
- acestia se lasa la fund cca 1-2 min si apoi ii desprindeti usor, cu o paleta subtire, de pe fundul oalei (atentie sa nu-i rupeti!), asteptati sa se ridice la suprafata si apoi ii mai lasati sa fiarba inca 1-2 min, dupa care ii scoateti cu o spumiera si ii puneti in vasul cu pesmetul prajit, unde ii tavaliti bine pana se acopera si apoi ii transferati pe un platou
- ii puteti servi imediat, calzi, dar si dupa ce se racesc (mie unul imi plac chiar mai mult a doua zi, dupa ce au stat o noapte la odihna, cat sa se imbine sucul din prune in aluat, chiar daca acesta devine putin mai tare)
- pentru improspatarea aspectului (deoarece pesmetul se inmoaie in timp) ii mai puteti presarati din nou cu putin amestec de pesmet prajit si cu zahar pudra sau scortisoara
Enjoy!

25 de comentarii:

  1. adica galuste...de cand nu am mai facuuuuttt !!!!!

    RăspundețiȘtergere
  2. cate serii( de 10-12 buc) ies din cantitatile date? as vrea sa incerc prima data cu o cantitate mai mica si sa nu obtin mai mult de doua serii
    mersi pt. reteta si explicatii

    RăspundețiȘtergere
  3. Cris, in principiu ies cam doua serii (am si scris langa ingrediente, 25-30 de gomboti), dar depinde de cat de mari sunt prunele, pentru ca poti avea o variatie in plus sau minus de cativa gomboti.

    Ca idee, aceasta reteta este redusa proportional, deoarece noi am facut vreo suta de bucati duminica :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Wow de cand n-am mai mancat gomboti, arata super bine!

    RăspundețiȘtergere
  5. Gand la gand deci :) Sunt f frumosi gombotii mamei tale! Vin cu unul de-al meu la schimb sa comentam diferentele :)

    RăspundețiȘtergere
  6. pai daca tot ne sincronizam, vezi ca urmatorul meu post o sa fie cu reteta de zacusca :)

    RăspundețiȘtergere
  7. really? Am facut ieri SI zacusca LOL, dar de fasole. Tu de care dai? :))

    RăspundețiȘtergere
  8. Imi place reteta si imaginile, iar articolul este pe alocuri amuzant!

    RăspundețiȘtergere
  9. Mâinile mamei tale seamănă cu mâinile mamei mele :) Și gomboții, deși noi le spunem găluști.

    RăspundețiȘtergere
  10. Bunica mea imi facea, ii ziceau galusti cu prune. Mi-e dor de vremurile alea. Bunica s-a dus, mama nu mai stie reteta, uite ca o regasesc aici. Eu cand eram mica nu mancam nimic dulce , spre ciuda gospodinelor de pe strada. ciocolata si foietajele ma enervau cel mai mult. Si se mirau toti ca mancam galuste din astea de zici ca se termina lumea. Ca au gustul la plin si buun bun bun.

    RăspundețiȘtergere
  11. Ce ne mai potrivim - sunt total de acord cu tine, si cu toamna (bleah!)si cu galustile de prune (yum!) si OMG cand am citit de pastrama de oaie cu mamaliguta m-au trecut toti fiorii de pofta

    RăspundețiȘtergere
  12. Elena, te astept cu drag la urmatoarea editie din The Social Kitchen :)

    RăspundețiȘtergere
  13. http://espressostyle.blogspot.com/2011/09/plum-dumplings.html

    RăspundețiȘtergere
  14. vai , vai , vai , ce pofta mi-ai facut !!!!!!!!!!

    RăspundețiȘtergere
  15. Deci iti spun sincer arata excelent si fac pariu ca au gust chiar si mai si!

    RăspundețiȘtergere
  16. thanx pentru aprecieri, intr-adevar au un gust genial :)

    RăspundețiȘtergere
  17. Sa nu sariti pe mine, dar cu ce as putea inlocui prunele ?

    RăspundețiȘtergere
  18. le poti inlocui cu niste caise confiate, rehidratate in apa calduta, ceai sau chiar rom si apoi umplute cu miez de nuca, migdale sau stafide :)

    RăspundețiȘtergere
  19. Hah, cum credeam eu ca-s singura care a)foloseste cartofi rosii, b)face suluri si taie bucati ca pt cookies si c)manaca gombotii a doua zi cu pasiune :)) Mica lumea.

    Cat despre inlocuire, am si eu o sugestie.. cu caise (dar proaspete, sau chiar din compot ca-s mai zemoase si mai pruna-like), si dat gombotii prin seminte de mac amestecate cu zahar vanilat, nu scortisoara si zahar.

    Si ungurii au ceva umplutura stil branza dulce pt gomboti...nu am reteta, ca nu mancasem decat odata dar is dementiali :)

    RăspundețiȘtergere
  20. Pentru zdrobirea cartofilor eu folosesc presa de cartofi, dupã care s-a fãcut presa de usturoi. Zdrobesc cartofii calzi, se sparg mai uşor, se rãcesc mai repede şi se omogenizeazã mai bine cu fãina.
    Eu cãnd fac gombóc-uri cu prune, nu fac mai puţine de 120, de obicei pt Gombóc-party!

    RăspundețiȘtergere
  21. Tata facea gomboc, ne placeau la nebunie. Si el a invatat de la bunica lu... Sunt de neuitat momentele in care ne bateam pe galustele proaspat scoase din oala :-). Adevarul este ca nu am mai facut de mult, dar voi face astazi, sa profit de ziua libera ;-)

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...