DISCOVERING ZÜRICH - PARTEA A TREIA

A treia zi in Zürich a inceput fara breakfast la hotel, deoarece urma sa mergem pe varful muntelui Uetliberg care strajuieste orasul si sa luam micul dejun la restaurantul Uto Klum, aflat la 871m altitudine.

Uetliberg este pentru Zürich cam cum este Tampa pentru Brasov, fiind un munte nu foarte inalt, frumos impadurit, cu o antena mare pe el si exact la marginea orasului, asemanarile oprindu-se aici, deoarece a compara un munte din Elvetia, fie el si mai micut, cu unul de la noi e ca si cum ai compara un ceas elvetian cu un desteptator facut la uzinele Precizia :)).  Zona in sine este considerata plamanul orasului, accesul cu autovehicule (in afara de cele de marfa, cu program strict) fiind restrictionat, publicul avand insa la dispozitie un tren electric elegant, cu program de metrou.

Din pacate, dupa cum puteti vedea in pozele de mai jos, vremea n-a tinut cu noi si in loc sa vedem o minunata panorama a orasului am vazut norii de aproape si ploaia transformandu-se in zapada sub ochii nostri.

COOKING CLASS CU SPARANGHEL LA CROWNE PLAZA

Acum o luna si ceva am primit invitatia de a participa la primul cooking class organizat de Ashlie Dias, chef-ul de la Crowne Plaza, in restaurantul La Veranda, cooking class dedicat pregatirii somonului.

Din pacate, la vremea respectiva n-am putut onora invitatia, dar din fericire aceasta s-a repetat si exact acum doua saptamani am avut ocazia sa testez pe viu al doilea episod din seria de cooking classes de la Crowne Plaza, episod in care simpaticul chef (de origine indiana, dar cu aer sud american, dupa cum puteti vedea in poza de mai jos :)) ne-a aratat ce se poate face cu sparanghelul in diversele lui forme (baby, green sau white).

DISCOVERING ZÜRICH - PARTEA A DOUA

Daca va intrebati cumva cine a inventat expresii precum "Mai bine mai tarziu decat niciodata" sau "Good things come to those who wait", ei bine va garantez eu ca unii ca mine, ca sa-si puna procrastinarea intr-o lumina oarecum pozitiva si sa scape cu fata curata dupa o perioada de lene generala, motiv pentru care imi cer scuze si in numele lor. :)

Acum ca am terminat cu cenusa-n freza, sa trecem si la episodul doi din excursia noastra culinara la Zürich, episod care este si cel mai consistent dintre cele trei (da, mai urmeaza inca un episod dupa cel de fata, hopefully next week, nu peste inca o luna :)). Dupa un mic dejun pe repede inainte (ajutat si de un pahar de prosecco, bun obicei elvetian, btw :)) am luat tramvaiul pana la restaurantul Hiltl, restaurant care se mandreste cu mentiunea in Guinness Book or World Records ca fiind cel mai vechi restaurant vegetarian din lume Europa, functionand ca un business de familie (si in acelasi loc) cu mult inainte ca mancarea vegetariana sa fie trendy - cool, adica tocmai din 1898.